Ca și terapie muzicală, terapia cu boluri sonore abordată de diverse studii, a fost evidențiată ca având anumite efecte benefice asupra mai multor boli, precum Parkinson, tulburarea de spectru autist și insomnia.

Jackson (2019), psihiatru și terapeut, a coroborat în articolul său, Puterea vindecătoare a sunetului ca meditație, cercetări care demonstrează că sunetul este o unealtă puternică de reducere a durerii și anxietății. Terapia vibrațională prin sunet s-a dovedit eficientă în ajutorul oamenilor cu dureri artritice, musculare, menstruale și post-operatorii, dar și în îmbunătățirea mobilității, îmbunătățirea circulației sangvine, și reducerea tensiunii arteriale. În articol este menționat un review de 400 de publicații științifice care abordează muzica precum un medicament, aducând dovezi puternice asupra faptului că muzica are beneficii pentru sănătatea fizică și mintală, îmbunătățind starea de spirit și reducând stresul. Conform acestuia, sunetul sub forma terapiei vibraționale sau al meditației oferă beneficii potențiale terapeutice cu efecte adverse minimale.

Printre studiile asupra meditațiilor sonore, un studiu realizat de Goldsby et. al (2017) a arătat că o meditație sonoră cu durata de o oră a ajutat la reducerea tensiunii, a furiei, a oboselii, a anxietății și a depresiei, în paralel cu o creștere a stării de bine. Meditația sonoră a folosit o gamă largă de boluri tibetane, boluri de cristal, gonguri, Ting-shas, clopoței, didgeridoo-uri și alte instrumente mici. Instrumentele principale folosite au fost bolurile sonore (95% din sesiune).

Trivedi & Saboo  (2019) au publicat un studiu unde au arătat cum sesiuni de numai 20 de minute cu bolurile sonore pot fi o unealtă pentru inducerea relaxării și reducerea stresului, obținând beneficii semnificative pentru sănătate, comparativ cu relaxarea prin așezarea în aceeași poziție, în absența bolurilor.

Facilitarea unei stări meditative și au unei stări de prezență conștientă prin sincronizarea undelor cerebrale

Kim & Choi au realizat un studiu în 2023 prin care și-au propus să verifice dacă sunetului unui bol cântător care produce o frecvență de 6.68 Hz se sincronizează cu și activează undele creierului în timpul ascultării. Undele au fost măsurate pentru 17 participanți, timp de 5 minute, în regiunile F3 și F4 ale creierului, cunoscute ca fiind senzitive la activitatea creierului în timpul meditației. Rezultatele experimentului au arătat o creștere cu aproximativ 251% în mărimile spectrale ale undelor cerebrale, fiind dominante undele corespondente frecvenței bolului. În timp ce participanții ascultau sunetul bolului, magnitudinile spectrale ale undelor cerebrale creșteau cu timpul la frecvențe joase (până la 8 Hz, undele theta și delta), în timp ce descreșteau cu timpul la frecvențe ridicate (peste 8 Hz, undele alpha, beta și gamma). Activarea sincronizată a undelor cerebrale sprijină faptul că bolul sonor poate facilita eficient meditația și relaxarea, având în vedere faptul că frecvența bolului aparține undelor cerebrale theta, fiind cunoscut că acestea cresc în timpul stării de relaxare meditativă.

Walter & Hinterberger (2022) au realizat un studiu asupra efectelor neurofiziologice în urma unui masaj sonor al bolurilor tibetane, rezulltând că, după o sesiune, activitatea în benzile beta‑2 și gamma a scăzut semnificativ, media pulsului a scăzut, iar media respirației a crescut. Astfel, autorii au concluzionat că efectele masajului prin boluri sonore ajută la o stare de prezență conștientă și meditativă.

Cai et. al  (2025) au realizat un review sistematic ce a inclus 19 studii clinice din 8 țări asupra terapiei cu boluri sonore, publicate între 2008 și 2024, concluzionând că bolurile sonore ar putea avea potențialul de a diminua anxietatea, depresia, de a îmbunătăți calitatea somnului și a funcțiilor cognitive pentru diverse grupuri de pacienți, și ar putea schimba comportamentul specific spectrului autist. Potențialele beneficii pot fi reflectate fiziologic prin electroencefalografii.

Wang et. al (2013) au realizat o meta-analiză cuprinzând 10 studii randomizate a arătat că terapia muzicală îmbunătățește calitatea somnului în tulburările de somn acute și cronice. Studiile incluse au avut design controlat randomizat, iar participanții adulți au fost incluși prin aplicarea muzicii într-un mod pasiv pentru îmbunătățirea calității somnului.

Există multe studii care un încercat să explice de ce experiențele sonore sunt conectate cu relaxarea profundă și diminuarea durerii fizice. Melzack & Wall (1965)  au propus o teorie care explică efectele muzicii prin creditarea dimeniunilor senzorială, cognitivă și afectivă cu afectarea percepției asupra durerii. Cu toate că mecanismele exacte nu sunt încă înțelese, teoria sa oferă explicații asupra motivului pentru care efecte ale muzicii – distracția, reducerea stresului și a anxietății, precum și plăcerea estetică, reduc percepția asupra durerii.

Efecte cognitive și afective ale muzicii în general

Departamentul Veteranilor din SUA a inclus terapia prin sunet în programele lor pentru a ajuta veteranii cu PTSD și depresie, raportând rezultate îmbunătățite în reducerea depresiei și în calitatea vieții legată de aspecte ale sănătății. Studiul realizat a avut loc între anii 2010 și 2011, iar participanții au fost 40 de veterani cu simptome semnificative de PTSD. Intervenția de șase săptămâni a constat în primirea unui training de o oră de cântat la chitară în fiecare săptămână, și un training săptămânal de grup.

Hsu et. al (2022) au publicat un review sistematic constând în opt studii care au inclus 524 de vârstnici, și-a propus să determine efectele intervențiilor muzicale asupra durerilor cronice la vârstnici. Intervențiile muzicale au presupus muzică live, muzică înregistrată și activă, cu o varietate de stiluri și genuri. Cinci dintre aceste studii au prezentat rezultate pozitive semnificative în reducerea durerilor cronice în urma intervențiilor muzicale, iar trei studii au raportat trenduri descendente în scorurile durerii, chiar dacă nu au fost semnificative statistic. Review-ul a concluzionat, deci, că muzica are potențialul de a fi un adjuvant eficient pentru gestionarea durerii cronice pentru acest grup.

Naghdi et. al (2015) au realizat un studiu clinic aplicat persoanelor cu fibromialgie, prin care au descoperit că zece tratamente (aplicate câte două timp de cinci săptămâni) cu frecvențe sonore scăzute, au îmbunătățit somnul și au micșorat durerea,  permițând pentru aproape trei sferturi dintre participanți să reducă medicația pentru durere.

Este bine documentat că muzica stimulează eliberarea de dopamină, serotonină și endorfine, neurotransmițători implicați în bucurie, motivație și calm. Acest proces susține efectul terapeutic profund al vibrațiilor sonore în terapia holistică.

După cum am ilusitrat în acest articol, cele mai multe studii disponibile sunt asupra terapiilor cu boluri, existând puține studii care izolează efectul gongului în mod exclusiv. Deşi efectul gongurilor este demonstrat de fiecare sesiune, exprimându-se printr-o întreagă paletă de beneficii la nivelele întregii ființe, multe dintre caracteristicile acestor efecte rămân neexplicate de ştiință.
În ultimii ani, literatura în această direcție a crescut şi va continua să o facă. Cu toate că recenziile sistematice găsesc dovezi promițătoare pentru relaxare şi reducerea percepției stresului şi anxietății, există şi limitări metodologice care se cer corectate în studiile viitoare, pentru o evidență a efectelor clinice durabile. Printre ele, eşantioane mici, lipsa grupurilor de control adecvate şi a blinding-ului, intervenții insuficient standardizate şi lipsa urmăririi pe termen lung.
Sunt încrezătoare că vom asista, însă, la din ce în ce mai multă deschidere pentru investiția în studii, precum şi la o evoluție a conştiinței care să permită pentru cât mai mulți oameni o percepție nemijlocită, directă a beneficiilor acestor instrumente minunate în scop terapeutic, drumul pe care l-am parcurs până acum arătându-mi clar că experiența directă, personală, are cheia ultimă în înțelegerea noastră. 

Referințe:

Cai, Yiqing & Yang, Guoyan & Liu, Yibo & Zou, Xiangyun & Yin, Heng & Jin, Xinyan & Liu, Xuehan & Wang, Chenlu & Robinson, Nicola & Liu, Jianping. (2025). Therapeutic effects of singing bowls: A systematic review of clinical studies. Integrative Medicine Research. 14. 101144. 10.1016/j.imr.2025.101144.

Goldsby TL, Goldsby ME, McWalters M, Mills PJ. Effects of Singing Bowl Sound Meditation on Mood, Tension, and Well-being: An Observational Study. Journal of Evidence-Based Complementary & Alternative Medicine. 2016;22(3):401-406. doi:10.1177/2156587216668109

Hsu HF, Chen KM, Belcastro F. The effect of music interventions on chronic pain experienced by older adults: A systematic review. J Nurs Scholarsh. 2022 Jan;54(1):64-71. doi: 10.1111/jnu.12712. Epub 2021 Nov 5. PMID: 34741407.

Jackson, D. (2019, July 17). The healing power of sound as meditation. Psychology Today. https://www.psychologytoday.com/us/blog/urban-survival/201907/the-healing-power-of-sound-as-meditation.

Kim, S.-C.; Choi, M.-J. Does the Sound of a Singing Bowl Synchronize Meditational Brainwaves in the Listeners? Int. J. Environ. Res. Public Health 2023, 20, 6180. https://doi.org/10.3390/ijerph20126180

Melzack R, Wall PD. Pain mechanisms: A new theory. Science. 1965;150:971–9. doi: 10.1126/science.150.3699.971. [DOI] [PubMed] [Google Scholar]

Naghdi L, Ahonen H, Macario P, Bartel L. The effect of low-frequency sound stimulation on patients with fibromyalgia: a clinical study. Pain Res Manag. 2015 Jan-Feb;20(1):e21-7. doi: 10.1155/2015/375174. Epub 2014 Dec 29. PMID: 25545161; PMCID: PMC4325896.

Trivedi GY, Saboo B. A comparative study of the impact of Himalayan singing bowls and supine silence on stress index and heart rate variability. Journal of Behavior Therapy and Mental Health. 2019;2(1):40-50. doi:10.14302/issn.2474-9273.jbtm-19-3027

Walter N, Hinterberger T. Neurophysiological Effects of a Singing Bowl Massage. Medicina (Kaunas). 2022 Apr 26;58(5):594. doi: 10.3390/medicina58050594. PMID: 35630011; PMCID: PMC9144189.

Wang, Chun-Fang & Sun, Ying-Li & Zang, Hong-Xin. (2013). Music therapy improves sleep quality in acute and chronic sleep disorders: A meta-analysis of 10 randomized studies. International journal of nursing studies. 51. 10.1016/j.ijnurstu.2013.03.008.