Una din cheile sănătății omului stă în modul în care își folosește mintea….
Una din cele mai mari iluzii la care am fost supuși este să credem că, într-un mod mai general, ne putem alinia unor moduri de a trăi care sunt incongruente cu interiorul nostru.

La ce mă refer? Am fost învățați să ne aliniem unor norme sociale generale și asta s-a dovedit distructiv: ce fel de relații să avem, când să ne căsătorim, când sa facem copii, cum să ne facem munca, care este scopul nostru și cum să ne exprimam in lume. Ne-am învârtit între polii acceptat și interzis, iar asta ne-a îndepărtat de la a ne uita spre noi și a vedea că nu avem cum să ne încadrăm vreodată în aceste chenare.
Fiecare om este absolut unic și nu am primit învățături despre cum să respectăm și să onorăm aceasta, și despre cum singurele norme pe care avem nevoie să le cunoaștem și respectăm pentru a merge în ritm cu adevărata viață sunt legile universului.

Cât de diferiți sunt oamenii?
Suntem aici pentru a evolua și a învăța. Dar aceasta are sensuri atât de variate, încât e ușor să comparăm cu ce înseamnă asta în accepțiunea noastră. În realitate, aceste două procese se realizează prin mijloace cât se poate de diferite pentru fiecare: unii oameni învață și evoluează doar prin experiențe proprii, alții au nevoie și interes pentru experiențele altora, pe care le pot integra cu ușurință, unii oameni au nevoie de conversații, de călătorii exterioare sau interioare, unii au nevoie de relaționare și medii sociale variate, alții au nevoie de multă stabilitate și relații restrânse, unii au nevoie să facă treceri rapide și mai superficiale prin etapele vieții, alții au nevoie să reia o etapă de multe ori și să o aprofundeze, unii au nevoie să exploreze mai mult teritoriul senzorial și emoțional, alții mai mult pe cel mental sau fizic. Unii au nevoie de multă interiorizare, iar alții au resimt o nevoie permanentă de contact exterior. Unii oameni au nevoie să-și însușească lecții de element de împământare, precum responsabilitate, seriozitate, muncă, alții, dimpotrivă, au de învățat să devină relaxați, flexibili, și-n continuă schimbare. Unii au nevoie de un scop clar și determinare, iar alții doar să călătorească și să admire peisajul, descurcându-se cu ce unelte au atunci; de asemenea, la fel de fascinante sunt ritmurile de mișcare, învățare și lucru al oamenilor: unii oameni au un ritm static sau lent, alții se mișcă rapid; unii au un ritm mai uniform, alții se manifestă în succesiuni de fluxuri și alternanțe de perioade complementare.

O eroare des întâlnită pe care o fac oamenii, pentru că încă nu au înțeles cine sunt și cum funcționează, este să-și judece diferențele, să le pună ierarhic fără să înțeleagă de unde vine un suflet și spre ce se îndreaptă și de ce are nevoie cu adevărat; cei care au de însușit să urmeze un scop clar și să-și practice ambiția și dedicarea caută să-i învețe pe cei care au nevoie să se relaxeze și să își îmbunătățească flexibilitatea și spontaneitatea, cum să devina mai determinați și riguroși. Mai mult, îi cataloghează eronat când observă că nu sunt aprobați și nu le reușește să facă asta. Este foarte ușor de observat acest lucru și în zona mentoratului, unde este promovat un anumit stil de a reuși în viață, o așa-zisă rețetă a succesului.

Deci, să ne amuzăm, să ne deschidem ochii spre cât de complexă este traiectoria și modul de a învăța și evolua al unui om, și să înțelegem că oamenii sunt comori care-și arată podoabele atunci când sunt într-un mediu suportiv și conținător, și nu unul liniar, închis și uniform, cu aspirații de generalitate.